IRONIE…
Prevăzător am fost întotdeauna…
Pariuri n-am făcut la hipodrom,
Nu mi-am riscat la jocuri, casa, banii,
Am scris o carte, am sădit un pom.
Obişnuitul ins de societate,
Plăcut în toate, vizitat de toţi,
Am risipit clipe nenumărate
Sub monotone, temporale roţi.
Nu am talent în fizici nucleare,
Nu ştiu să navighez sau a picta,
Dar pot cuvântul să-l îmbrac în fapte
Sau fapte, în cuvânt a îmbrăca.
S-or duce toate, chiar şi eu m-oi duce,
Serialul ” Viaţă ” veşnic va urma,
În amintirea mea vor face-o cruce,
Din versuri, din idei, din rima mea.
EU
Eu sunt Puterea! Eu sunt Gândul!
Eu sunt poetul altei ere.
Eu?… Sunt ideea remuşcării
În ale minţii emisfere.
Poate sunt toamnă ori amurgul
Răsfrânt din florile de şoapte…
Eu?… Sunt pocalul cu iubire,
Stea adumbrind în miez de noapte.
Eu sunt poetul remuşcării,
Eu sunt şi Gândul şi Puterea!
Uneori toamnă… Multă toamnă…
Sunt melodramă, sunt Ideea!
Mugurel Puşcaş
( Liga Scriitorilor din România)
( vol. ” Rug de stele “)