DUPĂ CINĂ
am răcorit Ricoeur pe Mircea
cu virtualitatea injurioasă
ne ţinem de politehnică
în Munchen cu Heidegger
ne vedem instantaneu orbi
tema a ne fi urmărit
de te dădeai indian Mirceo
viaţă din aşteptări şi mai rău
abia vorbisem nescrişi
pe servus ne mai key speaker
cu barbă că e nebun
sau numele lui Eliade
aşa mă îndemnaţi la revoltă
poate voiaţi să discutăm
o viaţă cu Maupassant
vorbiţi de Medeea că nu v-a omorât
cina euforiei dinaintea albeţei
nu te sifilizezi fraţilor intertext
fertilitate pe marea conversaţie
ne-om fi întâlnit bătrâneţe
singur dor Maldoror ape curg Brandemburg
ar fi versul sorţii de memorii morţii
cum pe Ştefan muma-l ţine-n faţa porţii
să fii Vasile chiar drumul cancer cu duiumul
teii neînfloriţi ale voastre birourile
lentilele fluide Gangele ori viaţa
teii aviatorilor pe aripa năvălitorilor
din etnia traducătorilor cartoforilor
la noi la Târgovişte cozieni dumivoni
rushdian negandhian plonjat în ocean
brusc Tibet după Csomo chong pe Jamuna
de geaba trăirăm ba naţiunea distrusă a vedea
cât o mai fi de mers unu doi stâng drept
ne trezim mai greu şi nu mai prindem
parastasul cu foamea nu ne cerem de
pomană nu mai existăm niscai străini
idealuri dealuri mă ţineţi deţineţi
fiordul ars o vale efect Vădastra
concertul teiului pentru izmă şi maci
scufundându-ne eliadismul în posteminescianism
literatură pe furate tot pe bani omenire
Avram Iancu 9 mai pân’ la Washington mai hai
mama şi tu neamuri prieteni sinucigaşi
tocmai lumânarea aprinsă lui Eliade se îneacă
Dante se ţinu Eminescu în faţă
fum pe apă tei pe ducă freamătul
plopilor cenuşa eliadină
în noaptea de sânziene
triburi prinse-n spuma căngii
pleacă Târgoviştea domnişoară
cât se americanizează se antiromânizează
eu mă duc într-o piesă de Shakespeare
mâncam pizza senza madonna când
de la mamma securitate ăl cu tataie
icoanele scara voievozii
masonii evreul del Chiaro
o fi fost lumânarea mea stingându-se
noroc de nefăcuta pasiune mor cu ea
asta era după cina Târgovişte
ne-om fi fost podul să înghiţim nodul
George ANCA