Suntem în foşnete
Ne vom prăbuşi câte unul
peste peisajele cu leagăne de fum,
sprijiniţi de oasele stelelor palide…
Iar din adânc şi din depărtări
sub cerul sculptat în silabe
vor înflori sonore
cărările vocalelor viitoare !
Suntem în foşnete
stoluri de cuvinte rescrise !
Vom afla în amiezile argintii
despre valurile viselor
-oglinzile începutului învins
ale sufletelor de lumânare
şi despre pajiştile incolore
ale ultimilor muguri cristalini.
Vom cădea tot mai aproape
de ecourile care ne numără
paşii rătăciţi în albastrul sfâşietor
până când, în liniştea sfârşitului,
ne vom regăsi printre foşnete.
Monica Ilas
Vol. Ploaie Albastra – Editura Marineasa 2006